Noul război rece face valuri în Marea Neagră

Crimeea şi Moldova ar putea deveni noile „ţinte“ ale Rusiei, în contextul recentelor tensiuni între Moscova şi Occident.

După recunoaşterea independenţei provinciilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, Rusia ar putea avea şi „alte obiective“, a avertizat ieri şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, menţionând în acest sens Crimeea, Ucraina, Moldova, relatează AFP.

„Este foarte periculos“, a spus ministrul francez de externe, într-un interviu pentru postul de radio Europe 1, referindu- se la obiectivele de politică externă ale Moscovei privind zona Mării Negre.

Un avertisment similar a fost lansat şi de comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. „Ucraina ar putea fi următoarea ţintă a presiunilor politice venite din partea Rusiei. Este important din punctul de vedere al stabilităţii ca UE să trimită un semnal politic clar că integrarea Ucrainei în Uniune este posibilă dacă ţara îşi urmăreşte obiectivul de promovare a reformelor conforme cu valorile europene“, a precizat Olli Rehn. Comisarul a subliniat că, deşi discuţiile privind aderarea fostei republici sovietice la UE nu sunt de actualitate, „nu ar trebui să spunem «niciodată» Ucrainei“.

Crimeea, în obiectiv

Potrivit unor responsabili europeni, dacă preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, continuă să susţină Georgia şi să-şi împingă ţara spre NATO, nu este exclus ca următoarea ţintă a armatei ruse să fie Crimeea, teritoriu cedat Kievului de liderul sovietic Nikita Hruşciov, în anul 1954.

Pe 13 august, Ucraina a impus mai multe restricţii vizând manevrele flotei ruse staţionate la Sevastopol, implicându- se indirect în conflictul rusogeorgian. Ieri, Iuşcenko nu a dat semne că ar fi dispus să facă un pas înapoi şi a calificat drept „inacceptabilă“ decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei.

Agitaţie la Chişinău

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, săptămâna aceasta, că părţile implicate în conflictul transnistrean sunt gata să se întoarcă la „Planul Kozak“ din 2003, care prevedea federalizarea Republicii Moldova.

Un grup de experţi de la Chişinău a recomandat însă oficialilor moldoveni să dea dovadă de prudenţă în analizarea eventualelor propuneri ale Moscovei care ar viza soluţionarea conflictului, transmite agenţia Info-Prim Neo.

Potrivit expertul independent Vlad Lupan, „negocierile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă pentru rezolvarea crizei transnistrene vor da un singur rezultat – Kozak 2. Dacă negociem cu Moscova, trebuie să avem de partea noastră nişte aliaţi capabili să influenţeze Rusia“, a apreciat Lupan.

 

Navele NATO, în vizorul flotei ruse
China, preocupată de situaţia din Georgia  

Flota rusă a primit ordin de a monitoriza navele din ţările membre NATO în Marea Neagră, a anunţat ieri adjunctul şefului de stat major al forţelor armate ruse, Anatoli Nogoviţin. Prezenţa în această regiune a flotei „statelor care nu aparţin din punct de vedere geografic Mării Negre este limitată“ de legislaţia internaţională, mai ales în ceea ce priveşte durata (maximum 21 de zile), numărul vaselor şi capacitatea lor de transport, a reamintit oficialul citat. El a subliniat că „statele NATO care nu aparţin regiunii Mării Negre nu îşi pot spori constant prezenţa militară în Marea Neagră“. O navă aparţinând Pazei de Coastă americane, având la bord ajutoare umanitare, a sosit, ieri, în Portul Batumi, în sud-vestul Georgiei. Purtând inscripţia „US Coast Guard“, aceasta a acostat cu puţin înainte de ora 12.00. Vasul urma să părăsească portul în cursul zilei, după descărcarea ajutoarelor. Nava Dallas a fost precedată, duminică, de un vas american de luptă, distrugătorul USS McFaul, care a adus în Portul Batumi cuverturi, alimente şi produse de igienă, părăsind ulterior apele teritoriale georgiene. Tot ieri, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, crucişătorul Moskva, a acostat în Portul Suhumi din Abhazia.

Aflat ieri în vizită în Tadjikistan unde urmărea să obţină sprijinul Chinei în confruntarea cu Occidentul privind independenţa provinciilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, preşedintele rus Dmitri Medvedev a primit un răspuns evaziv din partea conducerii chineze, transmite AFP. Comunicatul oficial emis de Ministerul Afacerilor Externe chinez menţionează „preocuparea Chinei cu privire la ultimele evenimente în care sunt implicate Osetia de Sud şi Abhazia“. Aceasta este prima reacţie oficială din partea Chinei, care a evitat să se ală- ture puterilor occidentale în condamnarea intervenţiei ruse din Georgia. „Suntem conştienţi de istoria regiunii şi de complexitatea situaţiei din Osetia de Sud şi Abhazia. De aceea, sperăm că părţile implicate vor putea rezolva problema prin intermediul dialogului“, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Potrivit AFP, dosarul georgian pune China în faţa unei dileme: păstrarea unor relaţii diplomatice strânse cu Federaţia Rusă sau criticarea acţiunilor acesteia, ceea ce poate încuraja cererile de independenţă a Tibetului budist şi a provinciei Xinjiang, din nord-vestul Chinei, cu populaţie preponderent musulmană.

Rusia si strategia de dezbinare a Republicii Moldova. Romania priveste neputincioasa.

Parlamentul rus s-a pronuntat ieri in favoarea recunoasterii independentei Osetiei de Sud si Abhaziei. Insa Romania nu este insa pregatita pentru o astfel de eventualitate, desi camera superioara a parlamentului de la Moscova a votat deja pentru independenta Transnistriei.

Daca presedintele rus ar fi de acord cu independenta celor doua enclave, atunci s-ar deschide calea si pentru Transnistria sau Nagorno Karabakh. Autoritatile romane nu au avut nici o reactie dupa votul din legislativul rus si nici dupa intalnirea de ieri dintre presedintele rus si omologul sau moldovean Vladimir Voronin, urmata de convorbiri neasteptate cu Igor Smirnov, liderul Republicii Separatiste Transnistria. Desi au facut mai multe strategii la Marea Neagra, diplomatii de la Bucuresti nu au prevazut situatia actuala, iar Bucurestiul nu are inca un tratat de baza cu Republica Moldova.

In absenta unui astfel de tratat, Romaniei nu-i ramane decat sa protesteze, constata Michael Radu, de la Institutul de Politica Externa din Philadelphia. In plus, Romania s-a retras cu mai bine de 15 ani in urma de la masa negocierilor pentru Transnistria, astfel vocea Bucurestiului desi poate fi auzita, nu este luata in seama. Expertul american crede ca, pe termen lung, Romania ar putea incerca sa se impuna in aceasta zona “printr-o alianta in cadrul NATO cu Polonia, balticii, SUA si poate alte tari realiste”.

Specialist in problemele Republicii Moldova, Nicu Popescu sustine, la randul sau, ca Bucurestiul trebuie sa stranga legaturile cu statele care au viziuni similare cu ale sale si sa pastreze o legatura constanta cu Chisinaul, indiferent de puterea de la Bucuresti. Pana atunci, Romania nu poate face nimic pentru a reactiona fata de eventualele mutari brutale ale Moscovei pe teritoriul moldovean.

In vreme ce presedintele Medvedev se impune in fostul spatiu de influenta sovietic, Romania ramane marginala atat in zona Marii Negre, cat si la masa negociatorilor occidentali, arata Romania Libera.

“Multumesc, Moscova ! “

Parlamentul de la Moscova a fost ieri de acord cu recunoasterea independentei celor doua enclave aflate pe teritoriul Georgiei: Osetia de Sud si Abhazia. Votul legislativului rus nu are valoare juridica, ci poate functiona mai degraba in mod simbolic, ca presiune asupra adversarilor Rusiei, dar mai cu seama ca recomandare. O decizie in acest sens poate fi luata numai de liderul de la Kremlin. Cum observa si presedintele Traian Basescu dupa turneul facut in jurul Marii Negre, o eventuala declarare a independentei Osetiei sau Abhaziei ar putea deveni un precedent pentru celelalte conflicte inghetate din regiune: Transnistria, aflata pe teritoriul Republicii Moldova, sau Nagorno Karabakh, zona disputata de Armenia si Azerbaidjan.

Romania nu ar putea face nimic mai mult decat o luare de pozitie in cazul in care evenimentele din Transnistria s-ar precipita, dupa modelul regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Bucurestiul s-a retras de la masa negocierilor din Transnistria in 1992 si nu are relatii foarte bune cu celelalte tari care sunt in masura sa ia decizii in Transnistria: Rusia, Ucraina si Republica Moldova. In plus, Romania nu are un tratat politic cu Republica Moldova, fapt care, in cazul in care evenimentele din Transnistria ar degenera, in opinia analistilor ar limita actiunea Bucurestiului numai la luari de pozitie, fara a se putea implica efectiv.

Vizita lui Voronin la Soci nu solutioneaza conflictul transnistrean

Invitarea lui Vladimir Voronin la Soci ar putea fi o tentativa a Rusiei de a demonstra ca privilegiaza diplomatia in rezolvarea unui conflict inghetat, pentru a contrazice parerea Occidentului, insa analistii nu cred ca solutionarea problemei transnistrene este prioritatea Moscovei in acest moment, potrivit NewsIn.

Dmitri Danilov, seful sectiei de securitate europeana din cadrul Academiei de Stiinte a Rusiei, este de parere ca, pentru Moscova, inregistrarea unor progrese spre solutionarea problemei transnistreane ar fi in prezent “foarte binevenite si placute”, dar Kremlinul nu este gata sa forteze o solutie definitiva si este interesat, pe o perspectiva medie de timp, de mentinerea actualului statu-quo in Transnistria.

“Consultatiile care au loc in prezent la nivelul Medvedev-Voronin-Smirnov au ca scop evitarea unor miscari bruste si mentinerea actualului echilibru cel putin pentru inca un an, pana la epuizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Cel mai important pentru Moscova este acum conflictul din Georgia si evolutile din jurul lui, relatiile ruso-americane, etc. Deci nu cred ca Moscova este gata sa intreprinda pasi seriosi care ar putea schimba situatia in conflictul moldo-transnistrean”, a declarat politologul rus.

“Transnistria nu este Osetia de Sud”

In acelasi timp, liderul regiunii separatiste Transnistria, Igor Smirnov, s-a aflat la Moscova, potrivit publicatiei Moskovskii Komsomolet. Publicatia rusa a apreciat insa ca “Transnistria nu este Osetia de Sud”. Duma de Stat s-a pronuntat ieri pentru o recunoastere a republicilor separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Anterior, cei 130 de membri ai Consiliului Federatiei prezenti la o sesiune extraordinara au adoptat în unanimitate o declaratie care cere presedintelui rus Dmitri Medvedev sa recunoasca independenta celor doua teritorii.

Adjunctul ministrului rus de externe, Grigori Karasin, a apreciat ca evenimentele din Georgia sunt consecinta recunoasterii independentei Kosovo de catre Occident. Berlinul si Roma au facut ieri apel la presedintele rus sa nu dea curs declaratiei Consiliului Federatiei Ruse privind recunoasterea celor doua provincii. Liderul francez Nicolas Sarkozy a convocat un summit extraordinar al UE pentru 1 septembrie, dedicat crizei din Georgia si in particular retragerii trupelor ruse. Seful diplomatiei franceze Bernard Kouchner a precizat insa ca UE nu pregateste “sanctiuni” in cazul Moscovei. In alta ordine de idei, Medvedev a declarat ieri ca este pregatit pentru orice sanctiuni luate de NATO, inclusiv o suspendare a relatiilor dintre Alianta Nord-Atlantica si Rusia.

“Suntem pregatiti sa acceptam orice decizie, pâna la suspendarea relatiilor”, a spus Medvedev cu ocazia consultarilor avute la Soci, la care a participat si trimisul rus la NATO, Dmitri Rogozin. Acesta a precizat ca o astfel de decizie va fi dificila, dupa cum informeaza Gardianul. “NATO este mai interesata de cooperare decât Rusia. Daca nu vor o cooperare, atunci nu este nimic groaznic din punctul nostru de vedere”, a mai spus presedintele rus. Rusia a notificat saptamana trecuta NATO ca si-a suspendat activitatile de cooperare militara cu tarile Aliantei Nord-Atlantice pâna la noi ordine.

Băsescu la Chişinău

 

Discuţiile celor doi şefi de stat au avut loc în beciurile de la Cricova

 

Ieri, într-o vizită-fulger, preşedintele României, Trăian Băsescu, a vizitat R. Moldova unde a avut o întrevedere cu omologul său Vladimir Voronin. În ciuda problemelor acumulate, cei doi preşedinţi s-au limitat doar la scurte declaraţii de presă. Vizita lui Băsescu a făcut parte dintr-un turneu de două zile în Ucraina, RM, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, ce a avut drept scop identificarea unor soluţii comune pentru securizarea situaţiei din zona Mării Negre, în contextul evenimentelor din Georgia.

 Deşi s-a anunţat iniţial că Băsescu se va întâlni şi cu primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, întrevederea n-a mai avut loc. Potrivit surselor noastre, preşedinţia de la Chişinău a condiţionat întrevederea cu Voronin prin contramandarea celei cu primarul de Chişinău. Oficialii din delegaţia română au declarat că Băsescu a fost în criză de timp din care cauză nu s-a putut întâlni cu Chirtoacă După declaraţiile de presă cei doi preşedinţi au urcat într-o maşină şi au mers cu treabă la Cricova.

Ca şi în ianuarie trecut, preşedintele român a fost aşteptat în faţa preşedinţiei de la Chişinău de mulţi moldoveni care i-au scandat numele. După întrevedere, Băsescu parcă a avut o tentativă de a coborî la aceştia, pentru a face, ca de obicei, o baie de mulţime, dar de această dată a fost ţinut îndeaproape, de braţ, de Voronin.

 

Mulţumiţi de discuţie

 

Cei doi şefi de stat au discutat cele mai stringente şi arzătoare probleme care stau astăzi în faţa UE şi în jurul relaţiilor noastre bilaterale, în speţă problemele legate de situaţia excepţională în jurul conflictului caucazian, a declarat la finele întrevederii V. Voronin. Şi Băsescu, şi Voronin s-au arătat mulţumiţi de discuţie şi au spus că poziţiile RM şi României coincid în privinţa riscurilor conflictelor îngheţate. Am discutat despre necesitatea de a restructura forţele pacificatoare, a adăugat Voronin. Ceea ce s-a întâmplat în Georgia a fost, în primul rând, din cauză că foarte mulţi ani se tărăgănează soluţionarea acestor probleme. În decursul acestor ani, aceste regimuri separatiste au avut timp să se întărească şi să organizeze şi o susţinere din partea altor state. RM trebuie să ceară să mergem la procesul de tratative legate de integrarea RM, a remarcat preşedintele R. Moldova. Voronin a mai spus că ceea ce s-a întâmplat în Osetia şi Abhazia este pentru noi de înţeles pentru că noi avem o situaţie similară cu problema transnistreană: Noi înţelegem foarte bine totul, necunoscând în detalii multe lucruri. E clar că multe din lucrurile care s-au întâmplat trebuie analizate. Astăzi comunitatea internaţională trebuie să facă astfel, încât aşa ceva să nu se repete.

Cei doi şefi de stat au discutat cele mai stringente şi arzătoare probleme care stau astăzi în faţa UE şi în jurul relaţiilor noastre bilaterale, în speţă problemele legate de situaţia excepţională în jurul conflictului caucazian, a declarat la finele întrevederii V. Voronin. Şi Băsescu, şi Voronin s-au arătat mulţumiţi de discuţie şi au spus că poziţiile RM şi României coincid în privinţa riscurilor conflictelor îngheţate. Am discutat despre necesitatea de a restructura forţele pacificatoare, a adăugat Voronin. Ceea ce s-a întâmplat în Georgia a fost, în primul rând, din cauză că foarte mulţi ani se tărăgănează soluţionarea acestor probleme. În decursul acestor ani, aceste regimuri separatiste au avut timp să se întărească şi să organizeze şi o susţinere din partea altor state. RM trebuie să ceară să mergem la procesul de tratative legate de integrarea RM, a remarcat preşedintele R. Moldova. Voronin a mai spus că ceea ce s-a întâmplat în Osetia şi Abhazia este pentru noi de înţeles pentru că noi avem o situaţie similară cu problema transnistreană: Noi înţelegem foarte bine totul, necunoscând în detalii multe lucruri. E clar că multe din lucrurile care s-au întâmplat trebuie analizate. Astăzi comunitatea internaţională trebuie să facă astfel, încât aşa ceva să nu se repete.

 

Implicarea UE este fundamentală

Conflictul din Georgia a demonstrat că aceste conflicte îngheţate nu au un mecanism corect de deblocare a situaţiei. În cazul Transnistriei, implicarea UE este fundamentală şi esenţială, a spus preşedintele Băsescu. Preşedintele român a apreciat faptul că RM a aderat la Declaraţia Preşedinţiei franceze a UE cu privire la Georgia. Conflictul transnistrean corespunde perfect cu ceea ce s-a întâmplat în Kosovo mai înainte şi cu ceea ce s-a întâmplat în Osetia de Sud acum Am apreciat capacitatea RM de a nu răspunde la niciun fel de provocări din partea transnistrenilor. România este una din ţările care nu au recunoscut Kosovo, considerând că această decizie contravine legilor drepturilor internaţionale, contravine principiilor integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii frontierelor statelor, a adăugat Băsescu.

Potrivit celor doi oficiali, s-au abordat şi câteva probleme bilaterale. Avem perspective reale de a merge înainte. Ceea ce mulţi ani nu s-a hotărât eu cred că în timpul apropiat o să progresăm chiar, sper, dacă preşedintele Băsescu va fi de acord, noi o să facem şi unele surprize plăcute pentru societăţile noastre de pe ambele maluri ale Prutului, a mai anunţat Voronin. În acelaşi timp, omologul său a mai adăugat că s-a discutat şi despre evoluţia R. Moldova către Uniunea Europeană.

 

 

 

 

 

                                                                                                                                        By IP

Femeile afgane victime ale violurilor, condamnate la inchisoare

In Lashkar Gah, o mare parte din femeile inchise impartasesc aceeasi soarta cutremuratoare. Ispasesc pedepse de peste 20 de ani de inchisoare, desi au cazut victime ale violurilor.

Sub anonimatul unui val aproape mat, care nu lasa sa se vada nicio parte din corpul ei, tanara Saliha este tradata totusi de silueta si vocea tanara. Intrebata de ce sta de aproape 7 ani in inchisoare, alaturi criminali si insurgentii intariti, fata de 15 ani chicoteste si se ascunde in spatele prietenului ei. “Este timida”, o scuza o colega de celula, Zirdana, explicandu-i reporterului de la The Independent ca adolescenta a fost obligata sa se casatoreasca de la o varsta frageda cu un sot agresiv si a fugit cu un baiat de varsta ei, pe care l-a iubit mult.

Ostracizata de familie si de consateni, Saliha a fost impinsa practic sa fuga de acasa si obligata sa intretina relatii sexuale ilegale. Fuga de acasa a costat-o o penalizare de 10 ani, iar cea de-a doua greseala 20 de ani. Acestea sunt doua dintre cele mai des intalnite acuzatii cu care se confrunta femeile din Afganistan.

Doua treimi dintre femeile din lagarul afgan cu aspect medieval, Lashkar Gah’s, au fost condamnate pentru relatiile sexuale ilegale pe care acestea le-au intretinut, dar majoritatea sunt doar victimel ale violurilor – oglinda a situatiei dramatice existente la nivel national. Sistemul nu distinge intre femeile care au fost abuzate si cele care au ales sa fuga cu un alt barbat.

Flancat de simbolul “Justitiei absolute” si de numeroase postere cu Hamid Karzai, presedintele Afghanistanului, Colonelul Ghulam Ali, ofiter al Agentiei Regionale de Inalta Securitate a acceptat sa dea o declaratie in cazul acestor tinere, sustinand dreptul autoritatilor de a inchide victimele violurilor:

“In Afganistan, indiferent daca este sau nu este obligata sa intretina raporturi sexuale, femeia este vinovata, deoarece normele islamice o acuza mai presus de orice”, a afirmat el. “

Cred ca este bine. Exista multe boli care se pot raspandi in ziua de azi, prin relatiile sexuale ilegale, cum ar fi HIV”.

Femei inchise alaturi de teroristi

Una dintre  membrele Consiliului Consultativ al Drepturilor Femeii si Copilulu (Shura), a incercat sa combata saptamana trecuta nedreptatea care i se facea unei femei din provincia Helmand, dorind sa le arate judecatorilor ca femeia e, de fapt, victima. Si cativa ofiteri britanici implicati intr-un proiect de salvare a acestor femei, militeaza pentru realizarea unui centru special, un refugiu unde peste 400 de victime ale abuzurilor ar putea duce un trai mai normal.

In interiorul fortificatiei Lashkar Gah, din capitala provinciei Helmand, sunt gazduiti aproape 330 de barbati. Inchisoarea, care se vrea a fi de maxima securitate a fost recent renovata, oficialii intarind paza cu un razor de sarma ghimpata si mai multe posturi de supraveghere in urma atacului asupra inchisorii din Kandahar, in urma caruia au evadat peste 1.000 de detinuti, inclusiv 400 de talibani. Odata ce au trecut de poarta principala, toti detinutii, indiferent daca sunt condamnati sau isi asteapta procesul, sunt inchisi alaturi de insurgentii captivi la Helmand.

Intr-o zona separata, sunt duse criminalele – cea mai tanara avand doar 13 ani – impreuna cu copiii lor, care  raman cu mamele daca tatii sau familiile nu ii vor acasa. Singurul lor lux este reprezentat de un covor, doua paturi, o masina de gatit rudimentara si doua portii de paine pe zi. “Nu au parte nici de ingrijiri medicale“, a recunoscut colonelul Ali, “dar nici de cele mai elementare necesitati”, cum ar fi zonele de spalat, energie electrica sau apa potabila. Desi detinutele sunt tratate ca niste animale, colonelul declara foarte calm ca existe sperante ca aceste conditii sa fie imbunatatite dupa ce se va finaliza noua cladire a inchisorii.

Incercand sa-si adoarma fiul de 7 ani, Zirdana, in varsta de 25 de ani se lupta cu mustele care nu ii lasa in pace rana infectata de la brat. Micutul avea doar doua luni cand mama sa a fost condamnata pentru ca si-a omorat sotul, tatal copilului. Zirdana ii fusese “predata” acestui barbat de la varsta de sapte ani, ca un rest de plata intr-un litigiu financiar pe care familia sa il avea cu barbatul. A dat nastere primului ei copil la varsta de 11 ani si a mai fost gravida inca de patru ori, pana in ziua in care sotul ei a disparut si a fost acuzata subit de uciderea lui. Ceilalti trei copii mai mari i-au fost luati de fratele sotului disparut.

“Cand am fost adusa la inchisoare pentru prima oara am plans si m-am zbatut atat de mult incat a inceput sa-mi curga sange din gura. Fratele sotului meu mi-a promis ca-mi va da copii inapoi cand voi iesi din inchisoare, dar intre timp a devenit Taliban. Nimeni nu vine sa ne vada in inchisoare pentru ca aici exista o multime de boli si le e frica” a declarat femeia.

Alaturi de ea, Dorkhani, in varsta de 55, e macinata din cauza dramei pe care-o traieste. Casatorita, timp de aproape patruzeci de ani cu un avocat din Nowzad, au fost nevoiti sa fuga la Lashkar Gah dupa o disputa de familie. Cand a revenit la Nowzad, pentru a incerca sa-si recupereze banii, el a disparut. “Cei care l-au ucis pe sotul meu ne-au luat banii si m-au aruncat si pe mine in inchisoare. Sunt 100% nevinovata. Iar acum nu mai am pe nimeni pe lume, niciun frate care sa ma apere”, a spus ea, explicand ca detinutii avuti isi pot rascumpara libertatea

“Omenirea in stare de soc”

Saptamana trecuta, in Helmand, noul Shura, Consiliul Consultativ al Drepturilor Femeii si Copilului, a convocat o sedinta pe parcursul careia a cerut ajutorul Comitetului Afgan al Drepturilor Omului si suportul Gruparii Feministe  si a supus la vot acordarea drepturilor cuvenite femeii conform Constitutiei.

Consiliul, alcatuit din 20 de femei influente, cele mai multe cadre didactice, spera sa combata inegalitatile din sistemul juridic pe care le sufera femeile si sa le ajute sa se foloseasca de unul dintre drepturile lor esential umane:

sa nu fie nevoite sa indure abuzuri.

La inceputul acestui an, aceasta problema a fost facuta publica prin intermediul unui  raport intitulat “Omenirea in stare de soc”, in care se vorbea despre femei afgane adulte si fetite de pana in 7 ani asupra carora se inregistrau diverse abuzuri si atacuri, de obicei in cadrul propriilor familii. Surprinzator e ca 87% din femeile din Afganistan se plang de aceasta situatie, jumatate dintre ele fiind abuzate sexual. Mai mult de 60% din casatorii sunt fortate, si, in ciuda faptului ca legea le interzice, 57% dintre  mirese au sub 16. Multe dintre aceste fete sunt oferite ca plata ipotecii unor imobile sau ca o rascumparare a unei greseli, o decontare a unei datorii. Din aceasta cauza, Afganistanul este singura tara din lume cu o rata de suicid mai mare in randul femeilor decat a barbatilor.


“Sunt foarte constienti de inegalitatea din sistem”

MP Malcolm Bruce, presedintele Camerei Comunelor Comitetului International de Dezvoltare din Marea Britanie, a avertizat: “Exista o tendinta de a accepta aceste practice periculoase in Afganistan pe care niciun Guvern nu le-ar tolera in alta parte, din cauza diferentelor <culturale> si a traditiilor locale.”

Shura spera sa duca la crearea unui loc unde femeile pot raporta abuzurile si sa instaureze e asemenea un centru separat pentru femei si fete minore inchise pentru delictul fugii de acasa. Ar fi totusi un compromis facut de ambele parti, fara a se incalca traditiile si regulile afgane  dar nici drepturile umane. Si astfel femeile ar fi scutite de a sta alaturi de criminali periculosi in inchisori de maxima securitate.

“Sunt foarte constienti de inegalitatea din sistem”, a declarat Locotenentul Marinei Regale, Rebecca Parnell, membru al CIMIC (Echipa de cooperare militaro-civila). “Cel mai imbucurator lucru este ca exista planuri de provenind de la Departamentul pentru Drepturile Femeii. Nu ne luptam doar noi cu morile de vant”.

Echipa de ajutor a armatei desfasoara lunar programe pentru controlul starii lor fizice si de consiliere a traumelor in inchisoare, precum si de formare profesionala in tesutul covoarelor, croitorie, alfabetizare si educatie de baza a normelor de igiena, in speranta ca aceste femei vor putea fi reabilitate si vor mai putea zambi vreodata.

Insa discriminare fata de femeile din Afganistan are radacini mai adanci in istorie. Pentru multe femei din intreaga lume discriminarea este o problema grava. SUA a prezentat cele mai mari progrese in acest domeniu, permitand femeilor atat implicarea in viata politica, in toate structurile sociale, toate functiile, pozitionand-o ca egala a barbatului din toate punctele de vedere, dar si demarand cele mai multe procese impotriva discriminarii (in special de hartuire sexuala). La polul opus al emanciparii si respectarii drepturilor femeilor se afla Afganistanul, discriminarea fiind un mod de viata. Femeile sunt vazute ca cetateni de mana a doua, dupa barbati bineinteles, conceptie ce reprezinta sursa problemelor cu care aceasta tara se confrunta astazi.

Costitutia afgana, recent adoptata, sustine ca “cetatenii Afganistanului, barbati sau femei, au drepturi si indatoriri egale, conform legii”. Insa dovezile ca acest lucru nu se intampla, vorbesc de la sine.

Ofiţerii echipelor de operaţiuni psihologice (PSYOPS) fac presă în zone de conflict

Trupele PSYOPS “controlează” psihologic inamicul şi populaţia din zonele de conflict. Ei transmit mesaje pacifiste inserate în mass-media despre vedete, dragoste şi sport.

Metallica, Madonna, David Beckham şi alţi artişti în vogă sunt nume în spatele cărora se ascund operaţiuni concepute de echipe PSYOPS ale Armatei Române.

Articole apărute în reviste editate în condiţii grafice de excepţie conţin mesaje prin care opinia publică din zonele de conflict şi chiar combatanţii inamici primesc mesaje pacifiste. Şi acum există reviste special editate care se distribuie gratuit în Bosnia, Kosovo sau Afganistan. Acelaşi rol îl au şi posturile radio şi TV.

Afganistan: “Vocea Libertăţii”, în trei limbi

Cei doi ofiţeri PSYOPS care au acceptat dialogul cu ziariştii “Adevărul” sunt căpitanul – comandor Mircea Pribek, din Biroul de Operaţii Psihologice al Statului Major General (SMG), şi locotenent-colonelul Sorin Cîrstea, din Centrul de Operaţii Psihologice de la Domneşti.

Ambii au uniforme albastre, ca de aviator. Ca toţi ceilaţi specialişti PSYOPS, şi ei au cunoştinţe de psihologie, sociologie, etnologie şi antropologie. Nu e un moft, ci o necesitate, pentru că sarcina PSYOPS este “să influenţeze” adversarii, fie ei militari sau civili.

În Afganistan, românii scot o revistă „Sada e azadi” („Vocea Libertăţii”) destinată localnicilor, cu articole în trei limbi: engleză, dari şi pashtu, şi asigură funcţionarea unui post de radio cu emisiuni în limbile dari şi pashtu. Revista are un tiraj de 400.000 de exemplare, iar postul de radio cu acelaşi nume emite non-stop. PSYOPS au ca scop educarea populaţiei din Afganistan, dar oferă şi un ajutor economic, întrucât revistele sunt tipărite de două case de presă locale.

Kosovo: „4U Magazine”

În Kosovo, românii asigură funcţionarea Radio KFOR, cu emisiuni în limbile sârbă şi albaneză, şi editează revista “4U Magazine”, cu un tiraj de 70.000 de exemplare. Revista apare în limbile albaneză, sârbă şi engleză, iar în unele şcoli este folosită şi ca material didactic pentru învăţarea limbii engleze.

În Kosovo emit cam 100 de posturi de radio, dar cel “românesc”, Radio KFOR, este prima sursă de informare a sârbilor şi este pe locul al doilea, ca audienţă, în rândurile albanezilor.

“Ni s-a cerut să ajungem pe primul loc şi pentru albanezi, dar am explicat că nu se poate. Pentru albanezii din Kosovo, pe primul loc este un post de radio naţionalist. Noi încercăm să fim imparţiali, mai ales în condiţiile în care sârbii din Kosovo nu agreează misiunea KFOR”, spune căpitanul-comandor Pribek.

Iar în Bosnia, cea mai cunoscută publicaţie a fost până în anul 2004, când şi-a încetat apariţia, o revistă pentru adolescenţi, “Mirko”, editată de români.

Vedete internaţionale pe frontul invizibil

Pentru a-şi face audienţă, revistele PSYOPS exploatează imaginea unor vedete din lumea sportului sau a muzicii uşoare. Revistele includ articole cu “priză” la adolescenţi – teste de tipul “Cum afli dacă el te place”, topuri muzicale, prezentarea ultimelor tipuri de calculatoare sau a jocurilor la modă pe internet.

Printre ele sunt intercalate articolele serioase, de genul “Armele ilegale ucid dragostea”. Dar ori de câte ori e posibil, specialiştii PSYOPS intră în contact direct cu “adversarul”.

În Bosnia, PSYOPS a derulat campanii pentru a convinge populaţia să predea armele deţinute ilegal, în Kosovo există mesaje anti-crimă şi anti-violenţă, iar în Afganistan se doreşte convingerea părinţilor pentru a-şi trimite copiii la şcoală (analfabetismul fiind foarte ridicat în această ţară).

În toate zonele de conflict, PSYOPS încearcă să asigure o imagine cât mai bună militarilor români în ochii populaţiei, pentru a se reduce atacurile împotriva lor: “Creând o imagine pozitivă militarului, îi creezi protecţie”, spune locotenent-colonel Sorin Cârstea. De exemplu, se distribuie materiale scrise în zonele unde sunt amplasate frecvent dispozitive explozive, urmărindu-se diminuarea acestui fenomen.

La unele acţiuni de influenţare ale PSYOPS, efectele se văd mai repede – cum ar fi în cazul campaniilor de predare a armamentului. În alte situaţii, efectele se văd pe termen lung, spune Mircea Pribek: “Pentru reconcilierea interetnică, ai nevoie să crească o nouă generaţie. Atitudinea nu se schimbă la ordin!”